Dacă ar fi privesc înapoi şi răspund la întrebarea clişeu: “Ce sfat ţiai da dacă teai întâlni cu persoana care erai acum zece ani?”, acela ar fi: învaţă trăieşti cu schimbarea.

 

 

 
Dacă privi în trecut şi face rezumatul învăţăturilor restante, printre cele mai importante ar fi aceea în fiecare zi, fără excepţie, viaţa ne o lecţie la care noi insistăm rămânem repetenţi: faptul schimbarea este o constantă – printre puţinele de care putem fi siguri, alături de trecerea anilor şi de propria companie.

 

În gaşca noastră de repetenţi, alegem ne petrecem viaţa fugind de aceste lucruri imuabile sub pretextul defapt tot constante căutăm – pentru siguranţa pe care acestea ne-o oferă în mintea noastră. Insă, dacă am privi lucrurile pentru ceea ce sunt şi ne-am răsplăti cu un dram de sinceritate, am recunoaştemăcar faţă de noi înşine, tot ce e constant în viaţă ne sperie: de la faptul îmbătrânim cu fiecare apus de soare, până la faptul indiferent cât de mulţi prieteni adunăm în jur sau cât de mare este diamantul de pe inelar, până la urmă, sigura certitudine pe care o avem în viaţă este propria companie. Şi nu în ultimul rând, faptul indiferent ce alegem sau nu facem, consecinţa va fi întotdeauna schimbarea. Schimbarea aia de care unii sunt îngroziţi şi după care alţii intră în sevraj, insă pe care toţi refuză o privească drept unul dintre puţinele lucruri sigure de care dispunem.

 

Alergăm după nou şi uităm ne bucurăm de vechi.

 

Eu sunt etern îndrăgostită de vechi. Ador aceleași pietre din Herăstrău pe care călcam şi în urmă cu 20 ani în plimbările cu tata aşa cum ador toate locurile copilăriei care au rămas nechimbate de trecerea anilor – pentru că îmi amintesc de mine, aşa cum eram atunci. Ador terasele în care îmi povesteam viaţa pe de rost prietenelor de liceu, în orele în care uitam ne mai întoarcem la şcoală. Ador parfumurile bărbaţilor pe care i-am iubit, la fel cum ador momentele în care reuşesc privesc în oglindă şi văd aceeaşi imagine veche, cu ochi noi. Cred vechiul este cel puţin la fel de important ca noul în viaţă. Iar diferenţa între cele două o face schimbarea.

 

Ne dorim noul în disperarea de a lasă în urmă tot ceea ce ne răneşte în prezent, însă uităm schimbul pe care ne grăbim -l facem ne cere lăsăm în urmă şi ceea ce avem bun. Inconştient, ne despărţim de cei care suntem azi, dar refuzăm schimbarea din noi şi din oamenii pe care îi avem în jurul nostru. Ignorăm cu încăpătânare riscul de a pierde oameni pe care i-am iubit pentru nu-i mai recunoaştem azi în ceea ce erau ieri sau riscul de a ne uita în oglindă şi de a zâmbi unui străin.

 
Închide ochii şi goleşteţi mintea.

 
Trăieşte în prezent, respiră aerul din jurul tău indiferent cât de apăsător a devenit, preţuieşte binele din tine, bucurăte de ziua de azi, de cafeaua pe care o bei şi de compania celui de lângă tine, pentru mai repede decât crezi, va ajunge noul din urmă. Iar următoarea cafea împreună va fi între două persoane complet diferite.

 

Trăieşte azi prima întâlnire, simte în vene energia de a dansa până dimineaţa, înregistrează fiecare răsărit în priviri, bucurăte de fiecare petrecere în pijama, simte până la epuizare fiecare maraton alergat pe fundalul discuţiilor cu tine însuţi si fiecare maraton de filme în care încerci fugi de aceleaşi discuţii. Trăieşte intens fiecare concert şi gustă fiecare shot de tequila. Trăiește cu certitudinea nu vei mai simţi niciodată ziua de azi aşa cum eşti acum, alături de aceleaşi persoane cu care eşti acum.

 

 

 

Iubeşte-i pe cei din jur însă nu le cere rămână la fel doar pentru asta. În schimb, învaţă -i iubeşti în fiecare zi din nou, pentru ceea ce au fost şi pentru ceea ce devin odată cu trecerea timpului. Fii sigur că, dacă într-o zi te vor lasă în urmă, vei învaţa mergi pe alt drum, iubindu-te pe tine îndeajuns de mult încât nu-ţi refuzi schimbarea.

 

 

 
Învaţă te priveşti în oglindă dar mai ales în suflet, şi nu înceta cauţi noul în tine. Învaţă ţi asculţi gândurile până când acestea îţi vor explica cine eşti.

 

Învaţă ţi iubeşti prezentul şi te iubeşti pe tine.

 

Învaţă fii singur şi fii bine.

 

 
Acceptă schimbarea din tine şi din cei din jur, şi priveşte fiecare zi cu ochi noi.

 
Încearcă vezi fiecare moment pentru ceea ce-ţi oferă, nu pentru ceea ce-ţi răpeşte.

 
pace cu tine, acceptăţi neajunsurile şi cicatricile, caută orele de singurătate şi leagă prietenii cu fricile din tine.

 

 

 
Vezi sentimentele şi oamenii pentru ceea ce sunt şi pentru ceea ce devin cu fiecare zi ce trece, fără a încerca îi ţii în loc.

 
Fii sigur nu eşti mai bun decât ceilalţi, ci doar diferit.

 
Dacă alegi ţi trăieşti viata ca pe o cursa, aminteşteţi nimeni nu vrea ajungă primul la linia de sosire.

 
Dacă totuși îţi place competiţia, alege nu te hrăneşti din depăşirile celor pe care îi laşi în urma ta, ci caută înveţi de la cei care îţi sunt în faţă.

 
Dacă ar fi privesc înapoi şi răspund la întrebarea clişeu: “Ce sfat ţiai da dacă teai întâlni cu persoana care erai acum zece ani?” acela ar fi: învaţă iubeşti schimbarea, pentru în zece ani o ţi doreşti o fi făcut mai din timp.

 

 

Leave a Reply